Invatamantul superior trebuie sa se asigure ca societatea ramane bine pregatita pentru a raspunde celor mai presante probleme sociale, pentru a-si extinde capacitatile de inovare si cercetare si pentru a promova valorile necesare pentru o societate productiva, coerenta, armonioasa si etica. Iti poti face o lucrare Licenta de buna calitate, lucrand cu noi.
Cu ce contribuie universitatea la societate?
Universitatile au fost create pentru a instrui oameni care au cel mai inalt nivel in educatia lor legate de diferite domenii de discipline, astfel incat profesionistii sa poata crea dezvoltare, sa transfere cunostinte si sa se adapteze la tehnologii si stiinte.
Ce este invatamantul superior si de ce este important sa intram in invatamantul superior?
Invatamantul superior este unul dintre principalii factori determinanti ai evolutiei societatii. Investitiile in educatie sunt esentiale pentru asigurarea unui sistem socioeconomic prosper si competitiv. Invatamantul superior are o mare responsabilitate fata de societate: el sunt responsabili pentru pregatirea profesionistilor viitorului.
Ce este Universitatea in societate?
Universitatea este o institutie inevitabil sociala. … Aceste universitati, intr-un fel, sunt instrainate de insertia lor sociala, dar chiar prin acest act de alienare contribuie, poate involuntar, la sustinerea unui anumit tip de societate al carei produs sunt si pe care il servesc aproape automat.
De ce este importanta educatia?
Educatia a fost prezenta in istoria umanitatii de cand a existat ceva de predat noilor generatii si, desi invataturile si formele s-au schimbat de-a lungul timpului, ceea ce ramane constant este importanta educatiei in oameni.
In prezent, exista mai multi oameni care primesc o educatie fata de perioadele anterioare in care a fost doar un lux pentru cativa, dar chiar si asa exista inca sectoare ale populatiei care nu au acces la educatie, astfel incat relevanta pe care o are in fiecare, devine mai evidenta.
Importanta educatiei.
Cand esti mic, mintea este sensibila la toate informatiile pe care le vedem si le simtim in jurul nostru, deci este o etapa in care inveti cand nici macar nu ne dam seama. In acest sens, educatia modeleaza corect ideile pe care le dobandim pentru a ne dezvolta corect.
Ati putea crede ca toate cunostintele pe care le luam ne pot face mai destepti si, desi nu este o idee gresita, nu acopera totul, deoarece cunoasterea lumii noastre si a situatiei sale ne va oferi un gand mai critic si uman de a ne schimba in bine.
Ceea ce se invata nu numai ca ne permite sa citim si sa scriem, ci si sa ne dezvoltam si sa ne imbunatatim calitatea vietii, sa luam decizii cu propria noastra judecata sau sa gasim un motiv pentru a ne bucura de viata, fie ca este vorba de munca, de a-i ajuta pe altii sau de a ne gandi la noi insine.
Dezvoltare personala.
Cand studiem, facem un efort, muncim din greu si, in cele din urma, terminam toti anii de studiu, se deschid multe posibilitati care ne permit sa infruntam o lume cu provocari profesionale si chiar personale.
Universitatile timpurii
Universitatile moderne timpurii au continuat initial programa si cercetarile din Evul Mediu: filozofie naturala , logica, medicina, teologie, matematica, astronomie, astrologie, drept, gramatica si retorica . Aristotel a fost raspandit pe tot parcursul curriculumului, in timp ce medicina depindea si de eruditia Galen si araba. Importanta umanismului pentru schimbarea acestei stari de lucruri nu poate fi subestimata. Odata ce profesorii umanisti s-au alaturat facultatii universitare, au inceput sa transforme studiul gramaticii si retoricii prin studia humanitatis . Profesorii umanisti s-au concentrat pe capacitatea studentilor de a scrie si vorbi cu distinctie, de a traduce si interpreta texte clasice si de a trai o viata onorabila.
Alti savanti din cadrul universitatii au fost afectati de abordarile umaniste ale invatarii si de expertiza lor lingvistica in legatura cu textele antice, precum si de ideologia care sustinea importanta ultima a acestor texte.
Profesori de medicina precum Niccolò Leoniceno, Thomas Linacre si William Cop au fost adesea instruiti si predati dintr-o perspectiva umanista, precum si au tradus texte medicale antice importante. Atitudinea critica transmisa de umanism a fost imperativa pentru schimbari in universitati si burse.
De exemplu, Andreas Vesalius a fost educat intr-un mod umanist inainte de a produce o traducere a lui Galen, ale carui idei le-a verificat prin propriile sale disectii. In drept, Andreas Alciatus a infuzatCorpus Juris cu o perspectiva umanista, in timp ce scrierile umaniste Jacques Cujas au fost esentiale pentru reputatia sa de jurist. Philipp Melanchthon a citat lucrarile lui Erasmus drept un ghid foarte influent pentru conectarea teologiei la textele originale, ceea ce a fost important pentru reforma universitatilor protestante.
Galileo Galilei, care a predat la Universitatile din Pisa si Padova , si Martin Luther , care a predat la Universitatea din Wittenberg(la fel ca si Melanchthon), avea si el pregatire umanista. Sarcina umanistilor era sa patrunda incet universitatea; de a spori prezenta umanista in profesori si catedre, programe si manuale, astfel incat lucrarile publicate sa demonstreze idealul umanist al stiintei si al eruditiei.
Desi obiectivul initial al savantilor umanisti din universitate a fost descoperirea, expunerea si inserarea textelor si limbilor antice in universitate si a ideilor acestor texte in societate in general, influenta lor a fost in cele din urma destul de progresiva. Aparitia textelor clasice a adus idei noi si a dus la un climat universitar mai creativ (cum atesta lista notabila a savantilor de mai sus).
Accentul pe cunoasterea care vine de la sine, de la om, are o implicatie directa pentru noile forme de studii si instruire si a fost fundamentul pentru ceea ce este cunoscut in mod obisnuit ca stiinte umaniste. Aceasta dispozitie fata de cunoastere s-a manifestat nu doar prin traducerea si propagarea textelor antice, ci si prin adaptarea si extinderea lor.
De exemplu, Vesalius a fost imperativ pentru a sustine folosirea lui Galen, Propagarea acestor texte, mai ales in cadrul universitatilor, a fost mult ajutata de aparitia tiparului si de inceputul utilizarii limbajului popular, care a permis tiparirea unor texte relativ mari la preturi rezonabile.
