Când vine vorba de schimbările climatice, mulți lideri mondiali dezbat soluții, planuri de acțiune și strategii pentru un viitor sustenabil. Nu și Călin Georgescu. În viziunea sa, problema nici nu există. Ironic, nu? Într-o epocă în care lumea întreagă se confruntă cu efectele dezastruoase ale dezghețării polilor și ale secetei, adevăratul Călin Georgescu pare să fi găsit „soluția”: negația totală.
O viziune suveranistă cu nuanțe de dezinformare
Pentru domnul Georgescu, suveranitatea României pare să însemne mai degrabă izolarea. Din discursurile sale, reiese o atitudine care frizează extremismul: ieșirea din Uniunea Europeană, renunțarea la NATO și o economie autarhică. Istoricul Adrian Cioroianu atrage atenția că „astfel de idei, deghizate în patriotism, sunt de fapt o rețetă pentru dezastru.” Să renunți la mecanismele de protecție ale NATO în contextul unui război care bate la ușile noastre sau la avantajele economice ale UE este, în cel mai blând termen, imprudent.
Călin Georgescu susține că România poate fi „stăpână pe propriul destin”. Dar cum ar arăta acest „destin” sub un președinte care neagă realitatea schimbărilor climatice? Fără finanțări europene pentru tranziția verde, agricultura ar suferi enorm, iar economia – deja fragilă – ar deveni și mai instabilă.
Siguranța națională în era incertitudinii
„Nu există război care să ne afecteze direct,” declară Georgescu, sugerând o viziune simplistă asupra geopoliticii. În contextul unei Rusii agresive, această naivitate ar putea pune România într-o poziție extrem de vulnerabilă. Politologul Cristian Pîrvulescu avertizează că „o retragere din NATO ar echivala cu o capitulare geopolitică, iar România ar deveni pradă sigură pentru interesele marilor puteri din Est.”
Mai mult, Georgescu vorbește despre „reconstruirea identității naționale” prin suveranism, dar această retorică a fost de multe ori folosită ca pretext pentru derapaje autoritare.
Economia „suverană”: un experiment periculos
Când vine vorba de economie, planul lui Georgescu este să „reindustrializeze România.” Dar fără sprijin internațional, acest ideal ar rămâne doar o iluzie. Expertul economic Florin Cîțu subliniază că „izolarea economică a fost testată în alte state, cu rezultate catastrofale. România ar pierde investiții, locuri de muncă și acces la piețele globale.”
Într-o notă ironică, ne putem întreba dacă negarea schimbărilor climatice este doar o primă etapă a unui program mai amplu de negare: negarea realității economice, a contextului geopolitic și a intereselor cetățenilor români.
Adevăratul pericol
Călin Georgescu promite schimbări radicale, dar analiza propunerilor sale relevă riscuri uriașe pentru siguranța națională, economia și stabilitatea României. Într-o perioadă de incertitudine globală, astfel de planuri – mai apropiate de distopii decât de politici viabile – ar putea împinge țara într-un haos greu de gestionat.
Rămâne doar întrebarea: suntem pregătiți să-l lăsăm pe Călin Georgescu să rezolve și alte „probleme inexistente”?
