Într-o Românie deja prinsă între frământările economice, conflictele de la graniță și nevoia disperată de stabilitate, apare Călin Georgescu, un personaj care își propune să salveze țara. Cum? Simplu: revenind la “valorile autentice” care, întâmplător, sună alarmant de asemănător cu retorica extremismului interbelic. Sub masca suveranismului, Georgescu își construiește o imagine care pare mai degrabă un cocktail periculos de nostalgie legionară și naționalism rigid.
Care este adevăratul Călin Georgescu
Cine este cu adevărat acest promotor al „rădăcinilor românești”? Un vizionar, ar spune susținătorii săi. Un reformator cu un plan național, zic afișele sale politice. Totuși, atunci când sapi puțin sub suprafața retoricii, descoperi o viziune îngrijorător de prăfuită. Călin Georgescu își exprimă admirația pentru figuri istorice controversate precum Corneliu Zelea Codreanu și Mișcarea Legionară, pe care o numește „un exemplu de moralitate”. Într-un interviu, Georgescu afirma cu emfază că România trebuie „să se elibereze de colonizarea economică a Vestului”. Cum? Printr-o ieșire spectaculoasă din Uniunea Europeană și NATO, într-un moment în care țara depinde de aceste alianțe pentru securitatea și stabilitatea sa.
Viitorul României, în viziunea extremismului suveranist
Să ne imaginăm pentru o clipă ce ar însemna România lui Călin Georgescu. Fără NATO, am deveni vulnerabili la influențele externe, iar în contextul războiului de la graniță, lipsa unei umbrele de securitate ar transforma țara într-o pradă ușoară pentru orice putere interesată. Georgescu se laudă cu „neutralitatea” ca soluție, uitând sau ignorând faptul că neutralitatea a fost o utopie periculoasă chiar și în vremuri mai puțin tensionate.
În plan economic, Georgescu vorbește despre întoarcerea la agricultură și renunțarea la „multinaționalele care sug sângele țării”. Dar ce presupune asta? Practic, izolarea de piețele internaționale și prăbușirea economiei deja fragile. Iar pentru cetățeni, această întoarcere la un trecut idilic ar însemna șomaj, sărăcie și migrație în masă.
Dezinformare, nostalgie și extremism
Adevăratul pericol al lui Călin Georgescu nu stă doar în ideile sale, ci în capacitatea de a manipula masele printr-o combinație de dezinformare și idealizare a trecutului. Istoricii avertizează că „reciclarea ideilor extreme din perioada interbelică reprezintă o amenințare reală pentru democrație”. Georgescu însă folosește un limbaj populist și simplist, care rezonează cu frustrările oamenilor, fără a oferi soluții reale.
România în afara UE: o izolare sinucigașă
Un viitor în afara Uniunii Europene ar însemna, pur și simplu, catastrofă. Fără acces la fonduri europene, infrastructura României s-ar prăbuși. Iar fără NATO, securitatea națională ar fi un vis frumos. În acest context, „viziunea” lui Georgescu nu pare a fi altceva decât o combinație de iresponsabilitate și periculoasă orbire ideologică.
Pe scurt, legionarismul reîncălzit al lui Călin Georgescu este mai degrabă o rețetă sigură pentru dezastru național decât un plan de redresare. Însă, într-o țară aflată în căutarea unui salvator, chiar și o astfel de viziune poate găsi susținători.
