Când compari un bloc construit în anii ’80 cu unul finalizat în 2025, observi rapid că diferențele nu țin doar de finisaje sau estetică. Sunt schimbări reale în structură, compartimentare, instalații și chiar în modul în care a fost gândit întregul imobil. Pentru cine caută un apartament București, înțelegerea acestor diferențe ajută la o alegere mai informată.
Cum arată structura de rezistență azi?
În anii ’80, blocurile erau ridicate aproape exclusiv cu structură din beton armat, turnat în șantier. Majoritatea clădirilor aveau pereți portanți groși, construiți uneori cu prefabricate. Calculul structural era făcut manual sau cu software extrem de limitat. Inginerii aveau mai puține date la dispoziție, iar metodele de simulare a cutremurelor erau la început.
În 2025, majoritatea dezvoltatorilor folosesc soluții integrate, cu proiectare BIM (Building Information Modeling). Asta permite echipei să identifice riscuri, pierderi de spațiu sau conflicte între instalații înainte să înceapă construcția efectivă. Structura este în continuare de beton armat, dar armarea e mult mai precisă, iar turnarea se face cu mixuri moderne, cu aditivi care cresc rezistența. În plus, există blocuri unde structura combină betonul cu oțelul, în sisteme hibride mai flexibile la seisme.
Cum sunt împărțite spațiile?
Unul dintre cele mai vizibile aspecte este compartimentarea. În blocurile vechi, apartamentele au deseori holuri lungi, camere separate complet, iar bucătăriile sunt mici și închise. În multe cazuri, spațiul e fragmentat, ceea ce reduce eficiența locuirii. Baia de serviciu era un standard, iar spațiile de depozitare erau rareori gândite cu scop clar.
În blocurile noi, compartimentarea a devenit mult mai funcțională. Găsești apartamente cu living open-space și bucătărie integrată, dormitoare cu dressinguri încorporate și băi mai spațioase. De asemenea, se pune accent pe maximizarea suprafețelor utile. De exemplu, într-un apartament București finalizat recent, poți avea o baie principală cu lumină naturală sau o debara ascunsă în perete, integrată în designul mobilierului.
Ce materiale se folosesc acum?
În construcțiile vechi, finisajele standard includeau mozaic pe holuri, faianță ieftină, parchet de stejar masiv montat direct pe șapă și tâmplărie din lemn stratificat. Termoizolarea pereților era aproape inexistentă, iar tâmplăria avea pierderi majore de căldură.
Acum, materialele sunt alese în funcție de durabilitate, întreținere ușoară și confort. Tâmplăria PVC cu geam tripan e standard, izolațiile exterioare au grosimi de 10-15 cm cu polistiren sau vată bazaltică, iar în multe cazuri se folosesc tencuieli decorative auto-curățabile. Parchetul laminat este rezistent la trafic intens, gresia este porțelanată, iar instalațiile sunt ascunse complet în pardoseală sau pereți, fără improvizații vizibile.
Cum sunt instalațiile electrice și sanitare?
Diferențele sunt majore. În blocurile vechi, instalația electrică era subdimensionată pentru nevoile actuale. Priza de la bucătărie abia ține un frigider și un cuptor cu microunde. Cablu de împământare lipsește frecvent, iar tabloul electric este rudimentar. Țevile sunt de oțel, care ruginesc în timp, iar coloanele sunt comune pentru mai multe apartamente.
În blocurile noi, instalația electrică este gândită pentru electrocasnice moderne, cu mai multe circuite separate și protecții diferențiale. Fiecare priză are împământare. Țevile de apă sunt din PPR sau PEX, cu durată de viață lungă și risc minim de infiltrații. În plus, multe proiecte includ contoare individuale pe fiecare utilitate. Astfel, într-un apartament București nou, poți monitoriza exact consumul tău, fără să depinzi de vecini.
Cum se face încălzirea?
Blocurile vechi funcționează în general pe sistem centralizat, cu distribuție verticală. Caloriferele sunt din fontă, grele și greu de reglat. Controlul temperaturii se face rudimentar, iar pierderile de căldură sunt mari, mai ales prin ferestre și tâmplărie veche.
În blocurile noi, încălzirea se face în general prin centrală proprie sau sistem centralizat modernizat, dar cu distribuție orizontală. Asta înseamnă că fiecare apartament are propriul sistem de țevi, contor de consum și posibilitatea de a opri complet căldura. În unele cazuri, există încălzire în pardoseală, ceea ce aduce confort termic superior și o distribuție mai uniformă a căldurii.
Ce înseamnă întreținerea pe termen lung?
Un bloc vechi necesită reparații frecvente. Țevile se sparg, lifturile cedează, fațadele se degradează. Chiar dacă structura este rezistentă, întreținerea constantă devine o povară pentru locatari. În plus, lipsa unei administrări moderne face ca multe probleme să se rezolve greu sau deloc.
Într-un bloc nou, întreținerea este mult mai ușoară, cel puțin în primii 10-15 ani. Lifturile sunt noi, cu senzori de siguranță, iar fațadele sunt protejate de intemperii. De asemenea, multe blocuri noi au firme de administrare profesioniste care se ocupă de mentenanță periodică, iar spațiile comune sunt prevăzute cu sisteme de supraveghere, acces controlat și iluminat LED.
Unde apar diferențele de cost?
Costul pe metru pătrat este adesea mai mare în blocurile noi, dar întreținerea lunară poate fi mai mică datorită izolării termice și instalațiilor eficiente. De asemenea, nu apar cheltuieli neprevăzute pentru reparații majore. Într-un apartament București dintr-un bloc nou, nu trebuie să schimbi țevile, să refaci baia sau să repari toată instalația electrică în primii ani de locuit. Asta echivalează cu economii considerabile pe termen mediu.
Cum se simte locuirea în blocurile noi?
Contează mai mult decât pare. Nivelul de zgomot e mai scăzut, pentru că pereții au izolație fonică. Lifturile nu zdrăngăne, ușa de la intrare izolează fonic și termic, iar vecinii n-au nevoie să bată în țevi ca să comunice. Spațiile comune sunt mai curate, aerul e mai bine filtrat, iar parcările sunt integrate în subsol sau în curți delimitate clar.
În final, decizia între bloc vechi și bloc nou ține de priorități. Dacă ai nevoie de o locuință eficientă, cu întreținere predictibilă și compartimentare modernă, un proiect nou oferă o experiență diferită. Totul e gândit pentru felul în care se trăiește acum. Nu mai e vorba doar de patru pereți și un acoperiș, ci de confort real, control mai bun și costuri mai clare.
