Utilizarea energiei electrice presupune existenta unor conducte electrice (sau canale) care sa faca legatura intre o sursa de energie electrica si aparatele care o utilizeaza, acestea fiind o parte fundamentala a instalatiei electrice, deoarece contribuie in mod semnificativ la calitatea si siguranta distributiei energiei electrice, se pot gasi pe Electriceconstructii.ro.
Tipurile de conducte electrice si metodele de instalare a acestora trebuie sa indeplineasca anumite criterii pentru siguranta persoanelor si a bunurilor, deoarece trebuie sa asigure, pe de o parte, prevenirea riscurilor electrice asociate cu curentul si, pe de alta parte, prevenirea riscurilor de incendiu asociate cu supraincalzirea conductorilor. Un alt punct important este prevenirea riscului de deteriorare asociat cu diferitele solicitari mecanice la care poate fi supus conductorul
Constitutia generala
Un cablu nu este altceva decat un conductor electric al carui miez este alcatuit dintr-o serie de fire conductoare sau metalice de sectiune transversala mai mica, ceea ce ii confera o mare flexibilitate.
Materialele foarte rezistive sunt destinate aplicatiilor de conversie a energiei electrice in energie termica pentru echipamente electrice, cum ar fi cuptoare, sobe, fiare de calcat si aparate de sudura; aplicatiilor de conversie a energiei electrice in energie luminoasa prin intermediul unui filament pentru iluminatul general (tungsten); aplicatiilor care au ca scop crearea de conditii care sa provoace caderi de tensiune, cum ar fi rezistente si reactoare.
Materialele cu conductivitate ridicata sunt destinate tuturor aplicatiilor in care curentul electric trebuie sa circule cu pierderi cat mai mici, cum ar fi in dispozitive publicitare, echipamente care transforma energia electrica in alte forme de energie (de exemplu, bobine electromagnetice).
Printre materialele cu un grad ridicat de conductivitate si care au o diversitate mai mare de utilizare in dispozitivele electrice si electronice, dar si din motive economice, se numara cuprul, plumbul, alama, aluminiul, platina, arama, argintul si mercurul.
Cele mai frecvente materiale conductoare din cablurile izolate de joasa tensiune sunt cuprul si aluminiul moale sau dur. Acest lucru se datoreaza conductivitatii electrice excelente a ambelor si proprietatilor mecanice exceptionale ale acestora, care se reflecta in usurinta cu care pot fi prelucrate sub forma de sarma.
Izolatie
Acestea sunt acele materiale cu care este acoperit conductorul pentru a-l izola electric de mediul inconjurator. Izolatia trebuie sa fie realizata dintr-un material cu o rezistenta dielectrica suficienta si sa reziste la temperaturile de functionare fara degradarea proprietatilor sale si sa aiba o rezistenta mecanica suficienta in timpul functionarii (dilatare si contractie cauzate de incalzire).
Cablurile si conductorii izolati sunt de obicei din cupru, in special in instalatiile industriale si rezidentiale de joasa tensiune, deoarece sunt mai potrivite pentru realizarea conexiunilor la bornele echipamentelor, care sunt de obicei din cupru. Contactul bimetalic cupru-aluminiu ar duce la prezenta unor celule electrolitice, care ar favoriza coroziunea. Materiale termoplastice: utilizate in general la cablurile de joasa tensiune in cazul in care temperatura este limitata la 75°C, de exemplu, in retelele electrice, unde caderea de tensiune este un factor limitativ mai mare decat factorul de sarcina.
Acestea rezista la aproximativ 90°C pana la 110°C in timpul suprasarcinilor si la 160°C in timpul scurtcircuitelor. Aceste materiale au tendinta de a se inmuia la cresterea excesiva a temperaturii, pierzandu-si astfel rigiditatea mecanica. Termoplasticele sunt clorura de polivinil (PVC), polietilena (PE) etc.
Impactul energiei electrice asupra mediului inconjurator
Carbunele contine urme de elemente toxice grele, cum ar fi mercur , arsen si altele. Mercurul vaporizat in cazanul unei centrale electrice poate ramane suspendat in atmosfera si poate circula in intreaga lume. In timp ce in mediu exista un inventar substantial de mercur, pe masura ce alte emisii de mercur produse de om devin mai bine controlate, emisiile de la centralele electrice devin o parte semnificativa din emisiile ramase.
Se considera ca emisiile de mercur ale centralelor electrice din Statele Unite sunt de aproximativ 50 de tone pe an in 2003 si de cateva sute de tone pe an in China. Proiectantii centralelor electrice pot monta echipamente in statiile electrice pentru a reduce emisiile.
Sectorul electricitatii este unic in randul sectoarelor industriale prin contributia sa foarte mare la emisiile asociate cu aproape toate problemele legate de aer. Generarea de energie electrica produce o mare parte din emisiile canadiene de oxizi de azot si dioxid de sulf, care contribuie la smog si ploi acide si la formarea de fine. particule in suspensie.Este cea mai mare sursa industriala necontrolata de emisii de mercur din Canada.
Centralele electrice pe combustibili fosili emit si dioxid de carbon, care poate contribui la schimbarile climatice.In plus, sectorul are un impact semnificativ asupra apei, habitatului si speciilor. In special, hidrodigurile si liniile de transport au efecte semnificative asupra apei si a biodiversitati.
Practicile de exploatare a carbunelui din Statele Unite au inclus, de asemenea , exploatarea fasiilor si indepartarea varfurilor muntilor. Iazurile de decantare sunt lasate deoparte si au fost lesiate in raurile locale, ceea ce a dus la ca majoritatea sau toate raurile din zonele producatoare de carbune sa fie rosii pe tot parcursul anului cu acid sulfuric care ucide toata viata din rauri.
Eficienta unora dintre aceste sisteme poate fi imbunatatita prin cogenerare si metode geotermale ( combinate de caldura si energie ). Aburul de proces poate fi extras din turbinele cu abur. Caldura reziduala produsa de centralele termice poate fi utilizata pentru incalzirea spatiilor cladirilor din apropiere.
