Într-o epocă în care liderii mondiali își construiesc imaginea prin democrație și cooperare, Călin Georgescu vine să ne lumineze cu o perspectivă originală, inspirată, aparent, din filmele de propagandă de pe vremuri. În declarațiile recente, Georgescu nu doar că își declară admirația față de Vladimir Putin, ci îl vede drept un model suprem de patriotism. Dar ce înseamnă, de fapt, patriotismul în viziunea domnului Georgescu? Ei bine, un amestec colorat de suveranism extrem, simpatii legionare și un plan măreț pentru o Românie care pare scoasă din manualele de istorie alternativă.
„Declarații Călin Georgescu” sau cum să îți alegi modele politice din trecut
Într-un discurs care pare mai degrabă o nostalgie după „gloriile” trecutului, Călin Georgescu nu se sfiește să descrie Rusia lui Putin drept un exemplu de urmat. De ce? Pentru că, în viziunea sa, Putin „apără valorile tradiționale” și luptă împotriva influențelor occidentale „decadente”. Cu alte cuvinte, pentru Georgescu, patriotismul nu mai înseamnă o Românie europeană, ci una aliniată unei viziuni iliberale, unde libertatea de expresie e un moft, iar opoziția o problemă care trebuie „gestionată”.
Nu ar fi complet, desigur, fără o aluzie la „curentul de extremă dreapta”, care transpare subtil din planurile sale. Îmbrățișând valori ce amintesc de epoca legionară, Georgescu propune o revenire la „spiritualitatea națională”, în traducere liberă, o uniformizare a ideologiilor și o epurare a tot ce nu se potrivește cu imaginea sa despre o Românie pură.
Un viitor condus de viziuni îngrijorătoare
Dacă ar deveni președinte, Călin Georgescu promite o Românie „puternică”, dar cu ce preț? Printre afirmațiile sale, reiese clar intenția de a reduce dependența de Uniunea Europeană și NATO, în favoarea unor alianțe „alternative”. Într-un gest de admirabil curaj – sau ignoranță – Georgescu sugerează că România ar trebui să își croiască propriul drum, indiferent de repercusiunile economice sau geopolitice.
Mai mult, planurile sale de guvernare includ o redefinire a „valorilor educaționale” și o „purificare culturală”. Tradus în termeni mai puțin pompoși, aceasta ar însemna o eliminare a influențelor „străine” din spațiul public. În contextul declarațiilor sale anterioare, acest lucru aduce aminte de epoca în care diversitatea era văzută ca un pericol, nu ca o bogăție.
Putinismul pe model românesc
Departe de a reprezenta un progres, viziunea lui Călin Georgescu sugerează o Românie închisă, izolaționistă și condusă de o ideologie care a fost deja demontată de istorie. Admirația sa față de Putin nu este doar un gest simbolic, ci o declarație a unei posibile direcții politice. „Curentul de extremă dreapta” pe care îl promovează devine o amenințare reală pentru democrația și pluralismul pe care le-am construit cu greu.
Pe scurt, Georgescu nu doar că îl consideră pe Putin un lider demn de urmat, ci pare să fie gata să importe „modelul” acestuia într-o Românie care ar putea deveni o insulă izolată într-un ocean de cooperare europeană. Patriotism? Sau, poate, doar o scuză elegantă pentru a ne întoarce la vremuri pe care nu le-am regretat niciodată suficient de tare.
