Cum este vazuta arhitectura astazi?

0 Shares
0
0
0

Incepand cu anii 1980, pe masura ce complexitatea cladirilor a inceput sa creasca (din punct de vedere al sistemelor structurale, serviciilor, energiei si tehnologiilor), domeniul arhitecturii a devenit multi-disciplinar, cu specializari pentru fiecare tip de proiect, expertiza tehnologica sau metode de livrare a proiectelor.

In plus, a existat o separare crescuta a arhitectului „proiectant” de arhitectul „proiectului”, care se asigura ca proiectul indeplineste standardele cerute si se ocupa de probleme de raspundere.

Procesele pregatitoare pentru proiectarea oricarei cladiri mari au devenit din ce in ce mai complicate si necesita studii preliminare cu aspecte precum durabilitate, calitate, finantare si respectarea legilor locale. O structura mare nu mai poate fi designul unei singure persoane, ci trebuie sa fie opera mai multor persoane (proiectanti).

Modernismul si postmodernismul au fost criticate de unii membri ai profesiei de arhitect care considera ca arhitectura de succes nu este o nisa personala, filosofica sau estetica, adoptata de catre individualisti; mai degraba trebuie sa ia in considerare nevoile cotidiene ale oamenilor si sa utilizeze tehnologia pentru a crea medii viabile, procesul de proiectare fiind informat prin studii de stiinte comportamentale, de mediu si sociale.

Durabilitatea mediului a devenit o problema principala, cu efect profund asupra profesiei de arhitect. Multi dezvoltatori, cei care sustin finantarea cladirilor, au devenit educati pentru a incuraja facilitarea proiectarii durabile pentru mediu, mai degraba decat solutiile bazate in principal pe costuri imediate.

Exemple majore in acest sens pot fi gasite in proiectarea cladirilor solare pasive, proiectari de acoperise mai ecologice, materiale biodegradabile si mai multa atentie la consumul de energie al unei structuri.

Aceasta schimbare majora in arhitectura a schimbat si scolile de arhitectura, pentru a se concentra mai mult asupra mediului. S-a inregistrat o accelerare a numarului de cladiri care incearca sa indeplineasca principiile proiectarii durabile a cladirilor ecologice.

Practicile durabile care au stat la baza arhitecturii vernaculare ofera tot mai multa inspiratie pentru tehnicile contemporane viabile din punct de vedere al mediului si din punct de vedere social. Sistemul de evaluare LEED (Leadership in energie si proiectare a mediului) din Consiliul pentru constructii verzi, a fost esential in acest sens.

Concomitent, miscarile recente ale noului urbanism si noii arhitecturi clasice promoveaza o abordare durabila catre constructii care apreciaza si dezvolta o crestere inteligenta, traditia arhitecturala si design-ul clasic. Aceasta se deosebeste de arhitectura modernista si uniforma la nivel global, precum si de sprijinirea spatiilor locative solitare si a extinderii suburbane.

Peretii din sticla, care au fost semnul distinctiv al vietii urbane ultra moderne in multe tari, au iesit la iveala chiar si in tarile in curs de dezvoltare, cum ar fi Nigeria, unde stilurile internationale au fost reprezentate incepand cu mijlocul secolului XX, in mare parte din cauza inclinatiilor arhitectilor instruiti in strainatate.

Alte tipuri de arhitectura

Arhitectura de business

Arhitectura de business este definita drept „un model al intreprinderii care ofera o intelegere comuna a organizatiei si este folosita pentru alinierea obiectivelor strategice si a cerintelor tactice.” Oamenii care dezvolta si mentin arhitectura de business sunt cunoscuti ca arhitecti de business.

Arhitectura de business este puntea dintre modelul de afaceri al intreprinderii si strategia intreprinderii pe de o parte, precum si functionalitatea de afaceri a intreprinderii, pe de alta parte.

Arhitectura cognitiva

Arhitectura cognitiva se poate referi la o teorie despre structura mintii umane. Unul dintre obiectivele principale ale unei arhitecturi cognitive este rezumarea diferitelor rezultate ale psihologiei cognitive intr-un model computerizat cuprinzator. Cu toate acestea, rezultatele trebuie sa fie intr-o forma formalizata pana in prezent, incat sa poata sta la baza unui program de calculator.

Modelele oficializate pot fi utilizate pentru a rafina in continuare o teorie cuprinzatoare a cognitiei si mai rapid, ca model utilizabil comercial. Arhitecturile cognitive de succes includ ACT-R (Controlul adaptativ al gandirii, ACT) si SOAR.

Institutul de tehnologii creative defineste arhitectura cognitiva ca: „ipoteza despre structurile fixe care interactioneaza cognitiv, indiferent daca este in sistem natural sau artificial, si modul in care lucreaza impreuna – in combinatie cu cunostintele si abilitatile intrupate in arhitectura – pentru a genera un comportament inteligent intr-o diversitate de medii complexe. ”

Arhitectura de tip Enterprise

Arhitectura Enterprise (EA) este “o practica bine definita pentru realizarea analizei, proiectarii, planificarii si implementarii in intreprinderi, folosind in permanenta o abordare holistica, pentru dezvoltarea si executia cu succes a strategiei.

Arhitectura Enterprise aplica principii si practici de arhitectura pentru a ghida organizatiile prin schimbul de afaceri, informatii, proces si tehnologie necesare pentru a-si executa strategiile. Aceste practici utilizeaza diferitele aspecte ale unei intreprinderi pentru a identifica, motiva si realiza aceste schimbari. ”

Practicantii arhitecturii de intreprindere, arhitectii de intreprindere, sunt responsabili de efectuarea analizei structurii si proceselor de afaceri si sunt adesea chemati sa traga concluzii din informatiile culese pentru a aborda obiectivele arhitecturii intreprinderii: eficacitate, eficienta, agilitate si durabilitate.

Arhitectura de interior

Arhitectura interioara reprezinta proiectarea unui spatiu creat de granitele structurale si de interactiunea umana in aceste granite. Poate fi, de asemenea, proiectul initial si planul de utilizare, apoi reproiectarea ulterioara pentru a se acomoda cu un scop schimbat sau un design revizuit in mod semnificativ, pentru reutilizarea adaptiva a exteriorului cladirii.

Aceasta din urma este adesea parte a practicilor de arhitectura durabila, conservand resursele prin „reciclarea” unei structuri si prin reproiectarea adaptiva.

In general, denumita arta spatiala a designului, formei si practicii mediului, arhitectura interioara este procesul prin care sunt proiectate interioarele cladirilor, preocupandu-se de toate aspectele utilizarilor umane ale spatiilor structurale. Simplu spus, arhitectura de interior este designul unui interior in termeni arhitectonici.

Arhitectura peisajelor

Arhitectura peisagistica reprezinta proiectarea zonelor publice in aer liber, a reperelor si a structurilor pentru a obtine rezultate adaptate la mediu, social-comportamentale sau estetice. Aceasta implica investigarea sistematica a conditiilor si proceselor sociale, ecologice si de sol existente in peisaj si proiectarea interventiilor care vor produce rezultatul dorit.

Sfera profesiei include proiectarea peisajului; planificarea site-ului; gestionarea apelor pluviale; restaurare de mediu; planificare de parcuri si agrement; managementul resurselor vizuale; planificarea si furnizarea infrastructurii ecologice; planificarea si proiectarea masterului de peisaj rezidential si imobiliar, toate la diferite scale de proiectare, planificare si management. Un practicant in profesia de arhitectura peisagistica, este numit arhitect peisagistic.

Design urban

Proiectarea urbana este procesul de proiectare si conturare a caracteristicilor fizice ale oraselor, comunelor si satelor. Spre deosebire de arhitectura, care se concentreaza pe proiectarea cladirilor individuale, proiectarea urbana se ocupa cu scara mai mare de grupuri de cladiri, strazi si spatii publice, cartiere si districte/orase intregi, cu scopul de a face zonele urbane functionale, atractive si durabile.

Proiectarea urbana este un domeniu interdisciplinar care utilizeaza elemente ale mai multor profesii de mediu, inclusiv arhitectura peisagistica, urbanism, arhitectura, inginerie civila si inginerie municipala.

Este comun ca profesionistii din toate aceste discipline sa practice in comun proiectarea urbana. In vremurile mai recente au aparut diferite sub-campuri ale proiectarii urbane, cum ar fi proiectarea urbana strategica, urbanismul peisajului si urbanismul durabil.

0 Shares
You May Also Like