Conceptul de Bitcoin a aparut pentru prima data in 2008 printr-o carte alba (document informational) scrisa de o entitate pseudonima. In 2009, Bitcoin (BTC) a intrat in direct pe web. Bunul valoros a functionat mai mult ca o moneda la inceputurile sale, castigand popularitate si fiind din ce in ce mai utilizat de-a lungul anilor.
Desi a inceput practic fara valoare, raportat la valoarea sa in dolari, pretul Bitcoin a crescut in timp, pana la urma ajungand la peste 50.000 de dolari pe moneda. Activul este acum adesea privit in industria criptografica mai mult ca un vehicul de stocare a averii decat o moneda.
Bitcoin ruleaza pe propriul blockchain. Atunci cand descrieti modul in care functioneaza reteaua Bitcoin, este important sa retineti ca sistemul a fost creat pentru a rezolva un set foarte particular de probleme legate de rolul increderii in comertul online. Inainte de a intra in detalii privitoare la modul in care opereaza Bitcoin, trebuie mai intai sa intelegem mai bine un subiect poate parea coplesitor: contabilitatea.
Registrele in comert
Odata cu nasterea comertului in societate a aparut provocarea asigurarii gradului de incredere in randul cumparatorilor si vanzatorilor. Cum are incredere Alice ca Bob va urma o tranzactie convenita? Raspunsul de baza este printr-un registru, un document care inregistreaza tranzactiile intre diferite parti, astfel incat acestea sa poata mentine o stare comerciala – cine are, cat si cand?
Timp de multi ani, registrele cu o singura intrare au fost norma. Fiecare individ sau gospodarie si-ar mentine propriul registru de credite si debite. Acest sistem a fost foarte predispus la erori sau fraude, deoarece responsabilitatea de a pastra cartile a revenit exclusiv fiecarei persoane, iar oamenii sunt falibili.
Contabilitatea cu intrare dubla, adesea considerata o inovatie a puternicei familii Medici in Florenta secolului al XIV-lea, s-a extins asupra sistemului prin crearea unei conexiuni bidirectionale intre entitatile tranzactionate si registrele lor respective. Intr-un sistem cu intrare dubla, oamenii impartasesc o metoda comuna de inregistrare si auditare a debitelor si creditelor in orice moment.
Intrarea dubla se refera la cele doua campuri inregistrate pentru fiecare intrare: ce este detinut (active, bunuri) si ce este datorat (pasivele, datoriile). Deoarece fiecare coloana din acest bilant ar trebui sa fie egala in permanenta, contrapartidele pot audita sistemul si pot detecta discrepante care rezulta din greseli simple sau chiar fraude.
Trecand rapid la epoca actuala a activitatii bancare electronice: dubla intrare este acum norma pentru banci si furnizorii de plati, deoarece acestea ofera infrastructura partajata astfel incat contrapartidele sa tranzactioneze intre ele. O autoritate centrala previne, de asemenea, cheltuielile duble (cheltuind aceiasi bani in doua cazuri diferite), deoarece poate reduce platile in cazul aparitiei unui litigiu.
La inceputul anilor 2000, criptograful financiar Ian Grigg a propus conceptul de contabilitate cu intrare tripla ca o solutie pentru asigurarea actiunii de vanzare si cumparare de bunuri in comertul digital si emiterea de active digitale noi, cum ar fi bani, actiuni, obligatiuni etc.
In acest cadru, ar exista un mecanism neutru impartasit de Alice si Bob, care ar semna si inregistra digital tranzactiile lor, producand un lant de date de tranzactii verificabile in jurul unui anumit contract. De fapt, un activ digital ar fi o chitanta criptografica care face referire la un lant acumulat de semnaturi digitale. Va suna cunoscut?
Acest cadru s-a confruntat cu o problema de lunga durata, impartasita de eforturile din trecut ale monedei digitale, in sensul ca se baza pe terte parti de incredere pentru a administra sistemul. In timp ce o autoritate centrala poate contracara efectiv cheltuielile duble, ar exista intotdeauna un singur punct de esec: autoritatea centrala.
Sa incepem sa discutam despre Bitcoin.
Un sistem electronic de numerar peer-to-peer (de la egal la egal)
Bitcoin, in cuvinte simple, este un criptosistem cu cheie publica autonom care faciliteaza schimbul de valoare digitala intre parteneri printr-o secventa de tranzactii semnate digital, mai degraba decat prin mesaje. Fluxul de baza al procesului unei tranzactii Bitcoin este identic cu cel al unei secvente de mesaje criptate care poate fi gasita intr-o schema de criptografie cu cheie publica si semnaturi digitale.
Asa cum spune Satoshi Nakamoto, creatorul Bitcoin, in cartea sa alba, „O moneda electronica este un lant de semnaturi digitale”.
Acesta reprezinta modalitatea de baza de emitere a unei monede digitale, pe care numeroase experimente au folost-o inca din anii optzeci, intr-o varianta sau alta.
Sa ne reamintim ca miezul esecului acestor sisteme digitale de numerar timpurii a fost dependenta de terte parti de incredere din cadrul sistemului pentru a gestiona moneda centrala si a preveni cheltuielile duble. Pentru a crea un sistem de tranzactii cu adevarat peer-to-peer, sau P2P, Satoshi a trebuit sa elaboreze o modalitate de a rezolva problema cheltuielilor duble intr-un mod care nu se bazeaza pe autoritatile de incredere care opereaza servere centralizate. Aici lucrurile devin interesante…
Va prezentam conceptul de blockchain
Satoshi si-a dat seama ca, pentru ca un sistem de tranzactii P2P sa functioneze, toate tranzactiile trebuie sa poata fi auditate public printr-o baza de date partajata sau un registru care contine istoricul tuturor tranzactiilor anterioare.
Solutia lui Satoshi: un „server de tip timestamp” (care valideaza criptografic faptul ca o semnatura digitala efectuata cu un certificat de semnare a avut loc la un anumit moment) distribuit in comun in intreaga retea P2P. Acest server cu marca de timp functioneaza prin blocarea continua a blocurilor de informatii (mesaje, tranzactii etc.), care sunt marcate cu timp si publicate pe scara larga in retea. Fiecare marcaj de timp al unui bloc face referire la functia hash a blocului anterior, creand un lant de date criptografice sigure, verificabile, care sunt mai sigure cu fiecare bloc ulterior. Acest server de tip timestamp distribuit, asa cum este descris de Satoshi, a devenit cunoscut popular ca „blockchain”.
In mod traditional, serverul de tip timestamp ar fi un sistem centralizat mentinut de o autoritate de incredere sub forma unei banci sau a unei alte intreprinderi. Aici au esuat in cele din urma eforturile din trecut ale monedei digitale, cum ar fi eCash si E-gold. Chiar daca o companie foloseste cea mai buna si mai sigura tehnologie disponibila, exista intotdeauna riscul fraudei din interior. Asadar, cum securizam un timestamp server distribuit intr-o retea de parteneri? Aici intervine inovatia lui Satoshi.
Exploatarea sistemului proof-of-work si consensul Nakamoto
Pentru ca acest sistem de tranzactii P2P sa ramana sigur impotriva atacurilor rau intentionate si a nodurilor defecte, trebuie sa existe o metoda de a contracara atacurile Sybil (atunci cand o entitate fabrica multe identitati pentru a compromite o retea) si pentru a asigura consensul, deoarece nodurile se alatura liber retelei si parasesc tot liber reteaua. Pentru a atenua aceste riscuri, Satoshi a implementat un sistem de dovada de lucru (proof-of-work) sau PoW, inspirat de Hashcash al lui Adam Back, care a fost aplicat si in cadrul precursorilor Bitcoin, B-money si Bit Gold, dar cu diferente notabile.
Acest proces prin care reteaua valideaza in mod continuu tranzactiile difuzate si le inregistreaza in registrul distribuit sub forma de „blocuri” legate cu informatii despre tranzactii, producand un istoric criptografic sigur si verificabil al tranzactiilor de-a lungul timpului, a devenit de atunci cunoscut sub numele de minerit, intrucat aceasta este modalitatea prin care noul Bitcoin este inventat si pus in circulatie.
Aici designul Bitcoin difera de iteratiile anterioare de numerar digital. In timp ce fostele jetoane dovada a muncii au fost emise si evaluate pe baza muncii depuse pentru a le produce sau a unui alt set de reguli, protocolul Bitcoin recompenseaza minerii care rezolva o dovada a muncii cu o cantitate predeterminata de Bitcoin in intervale prestabilite, rezultand o moneda autonoma, automata pentru BTC, a carei valoare este intrinseca sistemului mai degraba decat in raport cu alte metrice sau resurse.
Timpul, energia si resursele puse in securizarea retelei si validarea tranzactiilor sunt recompensate cu moneda de protocol si cu taxele de tranzactie acumulate, oferind un stimulent economic pentru ca minerii sa ramana buni actori, in ciuda faptului ca e posibil sa existe anumite grupuri care obtin o majoritate a puterii de hashing (procesul de transformare a oricarei chei date sau a unui sir de caractere intr-o alta valoare), devenind astfel capabili de a compromite intreaga retea.
Satoshi nu numai ca a folosit algoritmul de dovada a muncii ca mecanism de emitere a unei monede, ci l-a folosit si ca mecanism de consens, intrucat cel mai lung lant de blocuri confirmate este intotdeauna lider. Acest lucru a devenit de atunci cunoscut sub denumirea de consens Nakamoto.
Acesta este fluxul general de proces pentru reteaua Bitcoin. In afara de scenariul extrem de improbabil al unui efort larg raspandit, coordonat la nivel global de a inchide si / sau confisca fiecare nod din intreaga lume, acest proces va continua in anii urmatori.
UTXOs: anatomia unei tranzacții Bitcoin
„Ce este un Bitcoin?” Aceasta intrebare pare suficient de simpla, avand in vedere ceea ce a fost acoperit pana acum, dar nu este atat de evident la suprafata. Care este acest activ pe care il tranzactionam in aceasta retea financiara globala P2P? Cand ne uitam la soldul BTC dintr-un portofel digital, ce reprezinta acest numar?
Dupa cum am stabilit, mijloacele prin care reteaua Bitcoin faciliteaza transferul de valoare nu este la fel de simpla ca Alice sa trimita o singura tranzactie in contul lui Bob cu un server central care isi actualizeaza soldurile respective. Examinand mai atent, se poate vedea ce este de fapt Bitcoin …
Totalul Bitcoin vizibil in adresa cheii publice sau in portofel, consta de fapt in mai multe iesiri de tranzactii necheltuite, sau UTXO-uri, din tranzactiile anterioare primite in trecut, care pot fi cheltuite in viitor. Reamintim ca definitia de baza a unei monede electronice, in conceptia lui Satoshi, este un „lant de semnaturi digitale”.
Cantitatea de Bitcoin vizibila si accesibila la o anumita adresa este suma totala a valorii combinate a mai multor lanturi de proprietate implementate prin tranzactii semnate digital.
UTXO-urile (tranzactiile necheltuite) pot fi comparate cu banii de buzunar, cu diferite unitati de valoare – dolari, monede, etc. – care cuprind intregul. In mod similar, atunci cand se face o tranzactie Bitcoin, aceste rezultate devin intrari ale unei noi tranzactii semnate de expeditor. Pana la confirmarea tranzactiei, expeditorul va primi „schimbari” sub forma de UTXO-uri suplimentare pentru decontarea soldului (minus taxele de tranzactie care ii stimuleaza pe mineri sa valideze tranzactia in urmatorul bloc). In afara de taxele de retea si lipsa unitatilor de valoare prestabilite, Bitcoin UTXO-urile sunt destul de analoage cu numerarul fizic si monedele. Pe scurt, UTXO-urile reprezinta o abstractie a monedei electronice.
Proiectarea UTXO a tranzactiilor Bitcoin este o implementare a contabilitatii cu tripla intrare a lui Grigg intr-un context peer-to-peer adecvat, blockchain-ul servind drept mecanism neutru de inregistrare a lanturilor de proprietate pentru activul digital.
Exista dezavantaje la modelul UTXO. In primul rand, incapacitatea unui utilizator de a-si ajusta setul UTXO in afara contextului tranzactiei permite o mai mare trasabilitate a lantului de proprietate. In timp ce adresele sunt reprezentate ca adrese cu cheie publica, analiza blockchain a avansat suficient pentru a mapa eficient fluxul de tranzactii in jurul unei adrese, eventual asociindu-si calitatea de proprietar cu un anumit cont de serviciu sau alta identitate
In al doilea rand, eficienta datelor poate deveni o problema, deoarece setul UTXO devine din ce in ce mai mare pe masura ce creste dimensiunea blockchain-ului. O mare parte din activitatea de dezvoltare a eficientizarii tranzactiilor Bitcoin implica optimizarea UTXO-urilor.
Politica monetara a Bitcoin
O mare parte din discursul din jurul Bitcoin il descrie ca o tehnologie revolutionara care incearca sa separe banii de stat. Cu toate acestea, daca ne uitam la istoria banilor, Bitcoin este, de asemenea, evolutiv. Banii au fost intotdeauna un fenomen tehnologic si social creat de si pentru oameni, asa ca e normal ca intr-o tendinta culturala mondiala de crestere a digitalizarii, banii sa primeasca in cele din urma o actualizare sistemica. In discutarea noii politici monetare a Bitcoin, este important sa intelegem cum si de ce functioneaza sistemul monetar vechi in acest mod inainte de a examina solutia lui Satoshi.
Sistemele monetare actuale sunt sisteme „fiat” (fiduciar), ceea ce inseamna ca sunt sustinute de entitatea suverana a statului prin decret arbitrar. Astfel de monede au valoare deoarece statul le impune utilizarea ca mijloc de schimb, stoc de valoare si unitate de cont – cele trei calitati ale banilor.
Dovada cea mai evidenta a acestei executari este ca statul impune plata impozitelor in moneda nationala.
Aceasta relatie dintre autoritatile de stat si bani a aparut acum sute de ani, cand guvernele si imperiile au pus chipul actualului conducator al teritoriului pe moneda din metal dur. Astazi, banii fiduciari iau forma unor bucati de hartie tiparite emise de o monetarie centrala supravegheata de un departament de stat. Acesti bani sunt sustinuti de stat, mai degraba decat de orice reusrsa lucru folositor (marfa).
Statele Unite obisnuiau sa functioneze pe un standard de aur, cu bancnotele sustinute si rascumparabile pentru rezervele de metale pretioase, dar fuga de capital catre un depozit sigur de valoare sub forma de aur in timpul Marii Depresiuni a determinat guvernul sa desprinda dolarul de marfa (resursa) sa de baza.
Cu toate acestea, aurul nu a fost lipsit de limitarile sale. Provocarile sistemice ale unui sistem monetar bazat pe aur ar fi avut inevitabil ca rezultat abstractizarea, in continuare, de catre stat, a legaturii cu resursa subiacenta pana la punctul in care schela ar fi devenit cladirea, intr-un anumit sens. Moneda fiduciara poate fi vazuta ca un raspuns tehnic prin simplificarea gestionarii banilor la scara larga.
Intrucat guvernul este capabil sa tipareasca bucati de hartie sustinute de nimic altceva decat puterea pe care i-o confera, oamenii pun multa incredere si responsabilitate in guvern pentru a supraveghea corect moneda si a evita instabilitatea economica. Daca un guvern imprima prea multi bani, se produce inflatia, devalorizand brusc valoarea banilor din economie.
Unele guverne au gestionat gresit furnizarea de bani, ceea ce a dus la hiperinflatie. Nu este neobisnuit in astfel de situatii de volatilitate ca pretul dolarului sa fluctueze in sus si in jos cu preturi cu sume exponentiale, moneda devenind mai valoroasa pentru a aprinde focul sau ca Papier maché (material de constructie) decat ca un mediu de schimb fiabil.
Oare acest lucru face ca statul sa fie un monstru, un fel de Om Negru, care incatuseaza populatia in sisteme financiare arbitrare, asa incat populatia sa nu renunte la ele? Exista cu siguranta multi sustinatori ai Bitcoin care ar sustine aceasta afirmatie, dar ar trebui sa analizam sablonul mai mare. Motivul pentru care monedele administrate de stat au castigat importanta este ca oamenii au fost de acord cu contractul social nescris din spatele banilor, incredintandu-i statului sa gestioneze complexitatile unui astfel de sistem. Aceasta problema a increderii este suprema si este esentiala pentru intelegerea rolului Bitcoin in povestea banilor.
Cercetatorul sub pseudonim al criptomonedelor, Hasu, a scris despre contractul social al Bitcoin, cu ideea ca noutatea lui Satoshi consta in cuplarea unui contract social automatizat, actualizat, cu un strat de protocol care il aplica in mod eficient. In eseul sau, Hasu evidentiaza cele patru reguli esentiale ale acestui contract actualizat de bani, asa cum este articulat de Eric Lombrozo:
- Numai proprietarul unei monede poate produce semnătura pentru a o cheltui (rezistență la confiscare);
- Oricine poate tranzacționa și stoca valoare în Bitcoin fără permisiune (rezistență la cenzură);
- Vor exista doar 21 de milioane de Bitcoin, emise pe un program previzibil (rezistența la inflație);
- Toți utilizatorii ar trebui să poată verifica regulile Bitcoin (rezistență la falsificare).
In acest sistem, vulnerabilitatile care abunda in sistemele monetare anterioare sunt atenuate printr-un protocol software previzibil, accesibil la nivel global, care distribuie increderea si puterea in afara unei singure institutii si intr-o retea deschisa de participanti. Acest experiment radical in politica monetara si schimbul de valoare este in progres, asa ca vom vedea daca acest contract social si tehnologia care il aplica pot suporta provocarile care au invins sistemele trecute si prezente.
Proprietati unice ale monedei Bitcoin
Asa cum probabil ati observat pe parcursul lecturii acestui ghid, Bitcoin nu este un lucru singular. Este un sistem cu mai multe fatete care poate fi vizualizat din diverse unghiuri: informatica, calcul distribuit, finante, bani, evidenta etc. In cele ce urmeaza, vor fi explorate caracteristicile unice ale retelei Bitcoin, impreuna cu filosofia de proiectare din spatele lor si provocarile cu care se confrunta reteaua pentru a mentine aceste proprietati.
Dualitate retea-token
Noii veniti Bitcoin pot fi derutati de distinctia dintre reteaua Bitcoin si moneda Bitcoin. La urma urmei, cazul de utilizare initial al blockchain-ului Bitcoin a fost de a facilita un sistem digital de numerar si aceasta aplicatie, in special, a devenit un fenomen global. Desi sunt indisolubil legate de design, poate contribui la furnizarea unei perspective mai cuprinzatoare, a intregului sistem, pentru a face diferenta intre cele doua.
Reteaua Bitcoin este un sistem open-source, cu mai multe parti interesate, care mentine si faciliteaza un nivel global de decontare si un sistem de contabilitate pentru tranzactii fara frontiere, peer-to-peer. Partile interesate sunt formate din mineri, dezvoltatori, comercianti / companii si utilizatori care lucreaza impreuna pentru a oferi securitate si timp de functionare fara intrerupere retelei, pentru a imbunatati protocolul, aconstrui servicii in retea si, in cele din urma, pentru a utiliza reteaua.
Minerii sunt noduri care valideaza tranzactiile difuzate in retea si le inregistreaza pe un registru distribuit de date despre tranzactii, care este sigur si verificabil din punct de vedere criptografic. Acest proces scump din punct de vedere computational nu numai ca securizeaza reteaua de diferite atacuri, ci serveste si ca proces de validare a informatiilor si producere a monedei Bitcoin sub forma de recompense bloc.
Bitcoin Core este un proiect software open-source dezvoltat de numeroase echipe si persoane din intreaga lume. Unii dintre acesti dezvoltatori sunt membri platiti ai echipelor stabilite, in timp ce altii contribuie in mod liber la protocol. Procesul de dezvoltare Bitcoin Core reflecta sistemul de propuneri de tip Request for Comments (pentru cerere de comentarii) care a construit protocoalele care alcatuiesc internetul astazi. Oricine poate trimite o propunere de imbunatatire Bitcoin si poate primi feedback de la comunitatea open-source. Daca exista un consens social clar ca o propunere ar trebui implementata, dezvoltatorii vor actualiza software-ul in consecinta la o data viitoare.
Asa cum o serie de companii au fost construite deasupra pachetului de protocoale pe care le numim internet de-a lungul anilor, multe companii s-au format pentru a oferi servicii utilizatorilor Bitcoin. Aceste servicii pot varia de la portofele care permit utilizatorilor sa tranzactioneze Bitcoin printr-o interfata intuitiva a utilizatorului, schimburi care permit utilizatorilor sa tranzactioneze Bitcoin intre monede fiduciare si alte criptomonede, sisteme escrow (acord contractual in cadrul caruia o terta parte primeste si deconteaza bani sau proprietati pentru primele parti care tranzactioneaza) bazate pe Bitcoin pentru comertul P2P, pentru a asigura timestampingul documentelor si multe altele.
Intreprinderile care utilizeaza Bitcoin in stiva lor tehnica se confrunta adesea cu provocari si riscuri unice care nu sunt impartasite de intreprinderile tehnologice traditionale, cum ar fi custodia activelor, non-repudierea, imuabilitatea datelor si multe altele.
In categoria utilizatorilor intra cei de mai sus si toti ceilalti, de la cel mai dur cypherpunk, care sustine utilizarea pe scara larga a criptografiei puternice, pana la comerciantul de zi cu zi, pana la nou-venitul care doreste pur si simplu sa vada despre ce e vorba. Toti acesti jucatori fac parte integranta din succesul Bitcoin; prin urmare, este esential ca stimulentele sa fie aliniate la nivelul intregului ecosistem. O criptomoneda este incredibil de utila in acest sens.
O parte din inovatia Bitcoin este ca este o infrastructura financiara sub forma unor bunuri comune accesibile la nivel mondial construite, intretinute si utilizate de o retea de parteneri. Stimulentele economice inerente sistemului datorita faptului ca este, de asemenea, o retea autonoma care bate moneda digitala Bitcoin ii permit sa evolueze si sa persiste in viitor.
Descentralizare
Cand vorbim despre descentralizare in contextul Bitcoin si al altor retele de cripto / blockchain, acesta nu este un concept singular. In multe privinte, este pur si simplu abstractizarea unei situatii ideale: un viitor in care sistemele critice care ne sustin viata, precum sistemul financiar actual, nu sunt intretinute de administratori de incredere, ci de o retea rezistenta si capabila de parteneri.
Pentru multi, este punctul central al sistemelor precum Bitcoin si alte blockchainuri (lannturi de tranzactii care sunt inregistrate una dupa alta, la nesfarsit) – motivatia sa, scopul sau.
In ciuda naturii abstracte a termenului, descentralizarea a devenit o parte esentiala a mesajelor din industria criptomonedelor si este adesea unul dintre primele lucruri pe care le intalneste un nou venit atunci cand exploreaza spatiul. Cu toate acestea, in mod ironic sau adecvat, exista o lipsa de claritate si consens cu privire la ceea ce inseamna de fapt termenul, in viziune si practica. In scopul acestui ghid, vom explica pe scurt notiunea complexa si, speram, vom oferi un context util pentru incepatorii Bitcoin.
In primul rand, este important sa se stabileasca faptul ca descentralizarea are atat componente tehnice, cat si sociale, care pot fi adesea legate indisolubil. De exemplu, o analiza aprofundata a descentralizarii Bitcoin ar trebui sa evalueze intreaga stiva de protocol, de sus in jos – diferitele subsisteme din cadrul acesteia, modul in care reteaua se adapteaza in timp, distributia puterii intre diferitii actori si influenta fortelor externe din afara retelei Bitcoin, precum corporatii si guverne.
Dovezile par sa indice ca Bitcoin este descentralizat tehnic, din punct de vedere al arhitecturii fundamentale, avand in vedere ca reteaua nu a fost inca compromisa de la infiintare. Social, reteaua este destul de rezistenta la depasirea influentei interne sau externe. In timp ce multi jucatori au incercat sa exercite putere sau influenta asupra retelei in scopuri proprii, sistemul a ramas credibil neutru si rezistent de-a lungul anilor.
Pe plan extern, daca un anumit guvern sau o agentie prescurtata ar dori cu adevarat sa inchida reteaua, nu ar fi in afara posibilitatii de a urmari consumul de energie al operatiunilor miniere si de a interzice utilizarea Bitcoin in comert.
Fara o retea robusta de administratori care sa intretina reteaua si cu incapacitatea de a utiliza moneda asa cum se intentioneaza, viabilitatea acesteia ca sistem monetar adoptat pe scara larga ar fi cu siguranta amenintata. Cu toate acestea, in ciuda celor care dau nastere la ipoteze si a celor care nu se pronunta, Bitcoin a persistat. China a scos in afara legii Bitcoin de cel putin cinci ori, dar un procent mare din puterea de retea a retelei provine din tara. Potrivit listei curatate a 99Bitcoin cu anunturi despre moartea Bitcoin, Bitcoin a murit de aproximativ 400 de ori.
Nu a existat inca un model larg acceptat pentru cuantificarea descentralizarii acestor sisteme tehnico-sociale unice. In timp, acest lucru se va schimba probabil nu numai pentru beneficiul de a avea standarde din industrie, ci si pentru apararea Bitcoin si a retelelor de valori similare de la schimbarea cadrelor de reglementare. Fie ca recunoastere sau in ciuda structurilor de reglementare ale lumii, descentralizarea in curs a Bitcoin este esentiala pentru ca acesta sa persiste in orice mod semnificativ.
Imuabilitate
Pentru a crea un sistem de tranzactii peer-to-peer care nu se bazeaza pe terte parti de incredere, Satoshi si-a dat seama ca platile care nu pot fi respinse – adica nerambursabile – trebuiau sa fie o caracteristica de baza a protocolului. In timp ce astfel de caracteristici fac parte din sistemul financiar stabilit pentru a rezolva disputele dintre parti sau pentru a rezolva erori umane sau tehnice, va fi inevitabil exploatata capacitatea de a edita o inregistrare a tranzactiilor din partea administrativa. Pentru ca un sistem valutar digital fara autoritati centrale sa fie viabil si rezistent la confiscare, cenzura si fals, acesta trebuie sa fie imuabil.
Bitcoin realizeaza aceasta imuabilitate folosind procesul continuu de dovada a muncii. Odata ce o tranzactie este procesata de mineri si adaugata la structura datelor blockchain, fiecare bloc ulterior intareste certitudinea si validitatea acelei tranzactii prin ordine exponentiale de marime.
Intr-un interviu cu Tim Ferriss, pionierul criptomonedelor Nick Szabo compara acest proces cu „o musca prinsa in chihlimbar” – musca fiind tranzactia si chihlimbarul fiind dovada acumulata. Aceasta relatie intre timp si certitudinea tranzactionala este un element important pentru Bitcoin. In timp ce un bloc nou este validat aproximativ la fiecare 10 minute, se considera de buna practica sa asteptati pana la sase blocuri suplimentare pentru confirmarea completa a unei tranzactii. Acest proces este cunoscuta si sub numele de „finalitate”.
Securitate
„Când putem asigura cea mai importantă funcționalitate a unei rețele financiare prin intermediul informaticii, mai degrabă decât prin intermediul traditionalilor contabilii, autorități de reglementare, anchetatori, poliție și avocați tradiționali, trecem de la un sistem manual, local și caracterizat prin securitate inconsecventă la unul care este automatizat, global și mult mai sigur.” (- Nick Szabo, „Bani, blockchains și scalabilitate socială”)
Securitatea este esențială pentru sistemele de informații și comunicații la scară largă. Internetul a fost conceput inițial pentru a fi o rețea de comunicații capabilă să reziste războiului nuclear. În timp ce contextul geopolitic și intențiile de bază sunt destul de diferite, Bitcoin a fost, de asemenea, conceput pentru a funcționa într-un mediu contradictoriu, instabil.
Modelul de securitate al rețelei a fost inspirat de decenii de cercetare și dezvoltare în ceea ce privește asigurarea integrității și disponibilității sistemelor distribuite. Sistemele de calcul peer-to-peer prezintă provocări și riscuri unice în acest domeniu, deoarece nu există administratori centrali care să se poată avea încredere în ce priveste fixarea direcției unui proiect sau inițiative pentru a avea un rezultat mai pozitiv. Securitatea puternica este extrem de importantă pentru rețeaua Bitcoin, deoarece facilitează un întreg sistem monetar cu o imensă valoare în joc.
Sistemul de consens pentru dovada muncii al Bitcoin protejează rețeaua de atacurile Sybil (crearea a numeroase conturi false pentru a aglomera și copleși rețeaua) și a nodurilor intermitente sau defecte (de la întreruperi de curent sau de la o întreținere slabă), rezultând un sistem bizantin tolerant la erori .
Toleranța bizantină la erori este capacitatea unui sistem distribuit de a menține consensul cu informații imperfecte, eșecuri parțiale ale rețelei sau chiar agenți rău intenționați. Termenul este o referință la scenariul articulat de Leslie Lamport, Robert Shostak și Marshall Pease în influenta lor lucrare „The Byzantine Generals Problem”, în care utilizează exemplul unui grup de generali de armată care se coordonează într-un mediu de câmp de luptă cu mijloace limitate de comunicare.
Cu informații imperfecte și conștientizare situațională, cum pot generalii să cadă de acord și să execute o strategie comună sau chiar să aibă încredere că un alt general nu se va transforma în trădător și va schimba singur, fara ajutorul nimanui, soarta bataliei? Concluzia lor: Atâta timp cât cel puțin două treimi dintre generali sunt loiali, efortul nu va fi autodistructiv.
Dupa cum am discutat anterior, descentralizarea Bitcoin este posibila printr-o aliniere inteligenta a stimulentelor intre partile interesate ale retelei: mineri, dezvoltatori, comercianti si utilizatori. Mai simplu spus, orice incercare concertata de a captura reteaua sau de a reorganiza lantul ar duce la scaderea valorii monedei, facand astfel orice beneficiu intentionat complet lipsit de valoare.
Costul unui actor rau depaseste semnificativ orice recompensa posibila. Astfel, este in interesul fiecarui participant sa se conformeze regulilor si sa lucreze colectiv la maturizarea si adoptarea ecosistemului Bitcoin.
De la lansarea sa, in ianuarie 2009, reteaua Bitcoin nu a fost niciodata compromisa la nivelul de baza si a avut efectiv 0% timp de nefunctionare, ceea ce l-a facut unul dintre cele mai sigure sisteme informatice de pe planeta.
Anonimat / pseudonimizare
Una dintre caracteristicile de baza ale Bitcoin este ca renunta la modelul bazat pe cont de identificare a participantilor la retea si il inlocuieste cu un criptosistem de chei publice in care entitatile sunt reprezentate mai degraba de perechi de chei criptografice decat de nume atribuite. Adresele Bitcoin sunt siruri de 26 pana la 35 de caractere alfanumerice care incep fie in 1, 3, fie in bc1. In timp ce exista servicii care permit utilizatorilor sa mapeze numele la adresele lor de chei publice pentru a le face mai usor de utilizat, experienta implicita a utilizatorului Bitcoin implica interactiunea cu aceste perechi de chei criptografice.
Cheile criptografice sunt esentiale pentru confidentialitatea online si au constituit un element fundamental al sistemelor de pastrare a confidentialitatii, de la numerar digital, la e-mail, pana la protocoale de rutare, cum ar fi Tor. Acestea sunt omniprezente in numeroasele tehnologii de informare si comunicare care patrund in viata noastra, dar multe sisteme abstrag experienta cu cheile gestionate si coordonate de terte parti de incredere, mai degraba decat direct de catre utilizatori.
Acest accent pus pe cheile criptografice ca o primitiva pentru comunicatiile si tranzactiile private online a fost puternic influentat de acele persoane care sustin utilizarea pe scara larga a criptografiei puternice si a tehnologiilor de imbunatatire a confidentialitatii ca o cale spre schimbari sociale si politice, persoane denumite ciberpunks. Manifestul lui Timothy May, in special, evidentiaza capacitatea revolutionara de a oferi indivizilor capacitatea de a tranzactiona anonim si de a-si trimite reciproc mesaje pe retelele de comunicatii, semnaturile digitale fiind singura metoda de verificare – nu sunt necesare identitati.
In contextul Bitcoin, perechile de chei criptografice nu sunt pur si simplu un substitut pentru identitate, ci si un atu in sine. Denumite in mod obisnuit portofele, deoarece permit trimiterea si primirea Bitcoin intre alte adrese de chei publice, aceste chei sunt active la purtator digital care acorda titularului proprietatea exclusiva a activelor, bunurilor subiacente. Dupa cum spune motto-ul: „Nu sunt cheile tale, nu este criptomoneda ta”. Una dintre cele mai revolutionare calitati ale Bitcoin este realizarea adevaratei proprietati si gestionarea activelor proprii fara a se baza pe servicii de custodie furnizate de terti de incredere.
Dar cum functioneaza cu brio modelul de confidentialitate al Bitcoin fata de solutiile moderne? In timp ce confidentialitatea Bitcoin a fost una dintre trasaturile definitorii ale monedei de-a lungul anilor si un subiect frecvent de neintelegere cu autoritatile de reglementare, analiza datelor blockchain-urilor a avansat suficient incat utilizarea casuala a Bitcoin a devenit efectiv dezanonimizata.
Deoarece toate datele despre tranzactii sunt disponibile publicului, aplicarea unor tehnici de analiza sofisticate unui grafic de tranzactii poate lega adresele cheii publice de diferite conturi externe, inclusiv schimburi si alte fiat on / off-ramp (servicii care permit convertirea banilor fiat, cum ar fi dolari americani sau euro, intr-o crypto-moneda precum Bitcoin, respectiv procese si servicii care permit schimbul de criptomonede in bani fiat).
Solutiile pentru asigurarea anonimatului, cum ar fi mixerele de criptomonede, pot ajuta la ascunderea fluxului tranzactiilor si la prevenirea legaturii cu conturi externe si identitati din lumea reala, dar aceste instrumente au inceput sa se confrunte cu inchiderea activa a guvernului. O mare parte din dezvoltarea ulterioara a protocolului Bitcoin se concentreaza pe consolidarea caracteristicilor sale de confidentialitate.
Transparenta
Novicele Bitcoin poate fi luat pe nepregatite, surprinsi chiar, de calitatile Bitcoin atat ca sistem (in mare parte) de pastrare a confidentialitatii, cat si ca unul transparent. Oare nu sunt acestea doua caracteristici care se exclud reciproc? Nu neaparat. De fapt, echilibrul acestor doua calitati face ca Bitcoin si blockchain sa fie deosebit de eficiente si utile ca sistem financiar deschis.
Am stabilit ca modelul de confidentialitate al Bitcoin se bazeaza pe inlocuirea numelor si conturilor cu perechi de chei criptografice. Aceste perechi de chei sunt instrumentele prin care utilizatorii tranzactioneaza intre ei in siguranta in retea prin semnaturi digitale. Daca nu cunoastem identitatea celor cu care tranzactionam, atunci cum avem incredere ca inregistrarea este adevarata?
Cu blockchain-ul, aceste fluxuri de tranzactii si lanturile de proprietate ale acestor biti valorosi sunt pastrate intr-un registru comun de date securizate si verificabile criptografic. Combinatia dintre un registru reciproc de date sigure, dar deschise si un sistem de consens care permite colegilor din retea sa fie de acord in mod continuu cu privire la starea valida a acestui registru are ca rezultat una dintre propunerile de valoare de baza ale blockchain-ului: verificarea datelor.
Daca toti partenerii din retea impartasesc o inregistrare de tranzactii care revine la blocul de geneza si costul revenirii tranzactiilor marcate anterior cu o marca de timp depaseste orice beneficii cu un grad exponential, atunci participantii la reteaua Bitcoin pot avea incredere in valabilitatea registrului mai degraba decat unul in celalalt sau intr-un tert de incredere.
Desi se pune mult accent pe tranzactiile financiare din reteaua Bitcoin din motive evidente, blockchain-ul s-a dovedit destul de util si pentru alte aplicatii. Prima aplicatie nefinanciara a blockchain-ului Bitcoin a fost dovada existentei, o metoda de utilizare a blockchain-ului Bitcoin pentru marcarea temporala a documentelor si a altor fisiere digitale prin asocierea functiei hash al unui fragment de date cu cheia privata a proprietarului, denotand proprietatea, acordul sau consimtamantul in jurul unei anumite actiuni sau a unor informatii.
Cazurile de utilizare variaza de la documentarea si aplicarea contractelor legale, pana la provenienta datelor din jurul unui bun / activ digital sau fizic, pana la implementarea unui notar public global si automatizat.
Viteza
Cand vorbim despre viteza sistemului de plata Bitcoin, exista o distinctie importanta de facut. Vorbim despre numarul de tranzactii pe care Bitcoin le poate procesa intr-o anumita perioada de timp sau despre timpul necesar procesarii unei singure tranzactii? Acestea sunt observatii corelate, dar distincte, in evaluarea propunerii de valoare a Bitcoin in raport cu timpul.
O masurare obisnuita pentru cuantificarea vitezei si scalabilitatii unei criptomonede o reprezinta tranzactiile pe secunda. In momentul redactarii acestui ghid, reteaua Bitcoin are in medie doar 4 tx / s, o suma incredibil de mica, care paleste in comparatie cu aproximativ 1.700 tx / s ale Visa. Discursul despre scalabilitatea si viabilitatea Bitcoin ca numerar digital tinde sa se refere la acest numar.
Pe de alta parte, cat dureaza ca Alice sa-i trimita Bitcoin lui Bob? In timp ce acest proces depinde de suma in taxele de tranzactie platite de Alice pentru a stimula validarea prioritara de catre mineri, timpul mediu de blocare este de aproximativ 10 minute, cu finalitatea tranzactiei certa dupa 6 blocuri sau 60 de minute.
Desi exista mult spatiu de imbunatatire a timpilor de transfer si de confirmare a tranzactiilor Bitcoin, este important sa retineti ca acestea sunt tranzactii peer-to-peer executate si securizate de o retea globala care opereaza dincolo de granite. Aceasta este cheia pentru a intelege propunerea de valoare a Bitcoin. Desi in prezent duce lipsa de viteza bruta, Bitcoin renunta la centrele de compensare centrale necesare procesarii transferurilor bancare Visa si ACH in favoarea unui strat de securitate global ultra-sigur. In decurs de o ora, milioane de dolari in valoare pot fi trimise in intreaga lume si verificate cu taxe minime si fara utilizarea unor terte parti de incredere.
Pe termen scurt si mediu, solutiile de scalare a stratului-doi, precum Lightning, vor oferi un mijloc minimizat de incredere pentru efectuarea tranzactiilor Bitcoin de inalta frecventa in afara lantului, cu securitatea blockchain-ului Bitcoin.
