Prima bicicletă trebuie aleasă după dimensiunile copilului, nu după ideea că va fi folosită trei sau patru ani. Un model prea mare îi face mai dificile oprirea, pornirea și păstrarea echilibrului, exact lucrurile pe care trebuie să le învețe la început.
Contează și locul în care exersează. Primele ieșiri sunt mai ușor de gestionat pe o suprafață dreaptă, fără mașini, borduri și aglomerație. Bicicleta potrivită și câteva ședințe scurte valorează mai mult decât o după-amiază întreagă în care copilul obosește și devine frustrat.
Nu cumpăra bicicleta „să-i rămână și la anul”!
Aceasta este una dintre greșelile frecvente. Părintele alege un model mai mare, ridică șaua cât mai jos și speră că diferența de dimensiune nu va conta.
Academia Americană de Pediatrie recomandă bicicleta potrivită dimensiunilor actuale ale copilului și avertizează împotriva modelelor cumpărate „pentru a crește în ele”. O bicicletă prea mare este mai greu de controlat și poate face copilul să se teamă de căzături.
Mărimea roții – 12, 14, 16 sau 20 de inci – este doar un punct de orientare. Copiii de aceeași vârstă pot avea înălțimi și lungimi ale picioarelor diferite.
Cum verifici dacă bicicleta are dimensiunea corectă?
Cel mai simplu este să pui copilul pe bicicletă înainte de cumpărare.
Când stă pe șa și ține mâinile pe ghidon, ar trebui să poată atinge solul cu partea din față a ambelor tălpi. Când stă în picioare peste cadrul bicicletei, trebuie să poată pune ambele tălpi pe sol și să rămână puțin spațiu între corp și bara cadrului.
Pentru un începător, accesul ușor la sol contează mult. Copilul știe că poate opri bicicleta și pune imediat picioarele jos dacă își pierde echilibrul.
Bicicletă fără pedale sau cu roți ajutătoare?
Pentru copiii mici, bicicleta fără pedale este o variantă prin care pot învăța mai întâi echilibrul. Copilul împinge cu picioarele, ridică treptat tălpile de la sol și începe să controleze direcția.
Academia Americană de Pediatrie menționează atât bicicletele fără pedale, cât și modelele cu roți ajutătoare printre variantele folosite în perioada de învățare. Mulți copii învață mersul pe două roți între 4 și 7 ani, însă ritmul diferă mult de la unul la altul.
Nu transforma vârsta într-un termen-limită. Un copil care învață la 7 ani nu este „în urmă” față de unul care merge fără ajutor la 4 ani.
Frânele trebuie să poată fi folosite fără efort
Verifică frânele înainte să cumperi bicicleta.
Dacă modelul are manete pe ghidon, copilul trebuie să ajungă ușor la ele și să le poată apăsa suficient de puternic pentru a opri bicicleta. Pentru copiii foarte mici, forța mâinilor și coordonarea pot fi încă insuficiente pentru anumite sisteme de frânare.
Testul trebuie făcut cu copilul așezat normal pe bicicletă, nu doar apăsând maneta cât timp stă lângă ea.
Ghidonul trebuie să permită o poziție relaxată. Dacă cel mic stă prea întins înainte sau ridică excesiv umerii pentru a ajunge la el, bicicleta nu este bine adaptată.
Casca intră în echipament din prima zi
Copilul ar trebui să asocieze bicicleta cu purtarea căștii încă de la primele încercări.
Casca trebuie să stea drept pe cap, nu împinsă spre ceafă. NHTSA recomandă poziționarea marginii aproximativ la una-două lățimi de deget deasupra sprâncenelor, iar curelele laterale trebuie să formeze un „V” în jurul urechii.
După reglare, casca nu trebuie să alunece peste ochi atunci când copilul mișcă puternic capul.
Alege și încălțăminte închisă, care rămâne bine fixată pe picior. Papucii și sandalele deschise oferă mai puțină protecție în cazul unei opriri bruște sau al unei căzături.
Unde faceți primele încercări?
O parcare goală, o alee lată sau o zonă special destinată bicicletelor sunt mai bune decât trotuarul unei străzi circulate. NHTSA recomandă exersarea într-un spațiu sigur, fără trafic, înainte ca un copil să ajungă pe drumurile publice.
La început sunt suficiente exerciții foarte simple:
- pornește și oprește bicicleta;
- merge câțiva metri drept;
- frânează într-un punct stabilit;
- ocolește două sau trei repere;
- întoarce fără să pună imediat piciorul jos.
Pentru o ieșire mai lungă, poți alege ulterior un parc copii cu alei suficient de largi și fără trafic auto în zona de exersare.
Când puteți încerca o plimbare mai lungă?
După ce copilul pornește singur, frânează controlat și poate schimba direcția fără să intre în panică, traseul poate fi prelungit treptat.
O ieșire la Edenland Park poate fi, de exemplu, o etapă pentru copiii care au deja controlul de bază al bicicletei. Parcul permite accesul cu bicicleta proprie și are și serviciu de închiriere; în oferta actuală sunt menționate inclusiv modele pentru grupele 7–11 și 10–14 ani.
Pentru un copil aflat încă în faza de învățare, păstrează însă traseul scurt și ușor.
Nu ține bicicleta de ghidon în timp ce copilul încearcă să învețe
Dacă adultul controlează permanent ghidonul, copilul învață mai greu să corecteze singur direcția.
Poți merge alături de el și îl poți susține pentru scurt timp de trunchi sau de zona șeii, apoi redu treptat ajutorul. Lasă-l să simtă când bicicleta începe să se încline și să descopere cum o readuce în poziție.
Căzăturile mici fac parte din proces, dar zona de exersare trebuie aleasă astfel încât consecințele lor să fie reduse. Evită coborârile, traficul, pietrișul și locurile foarte aglomerate.
Bicicleta potrivită este cea pe care copilul o poate controla acum. Dacă ajunge cu picioarele la sol, poate folosi frânele, stă confortabil și capătă treptat control asupra direcției, ai o bază bună pentru primele ieșiri. O bicicletă mai mare poate aștepta momentul în care și copilul ajunge la dimensiunile ei.
